Am primit de la George leapsa asta: trebuie sa deschid prima carte care imi pica in mana la pagina 123 si sa sar la a cincea fraza. Apoi cica sa scriu pe blog cateva randuri. Boooon.

Ce avem la indemana? Imi sprijina laptopul ca sa nu se mai sufoce cooler-ul romanul “Acide Sulfurique” de Amelie Nothomb (editia Albin Michel 2005), cumparata din Bruxelles de la anticariatul de la parterul cladirii unde locuiam.

A cincea fraza face parte dintr-un dialog (redau doua replici):

“- Exactement, commenta un homme.
- Sans mon éclat d’hier,  j’aurais pu vous distribuer  du chocolat aujoud’hui aussi.”

Nu stiu exact ce revelatie divina ar trebui sa am dupa aceasta leapsa, insa stiu ca m-a facut sa zambesc, sa-mi amintesc de Bruxelles si de magazinele de ciocolata de la tot pasul si de gramezile de bani pe care le-am cheltuit pe acolo (mai mult pe cadouri). Si de drumul scurt catre scoala, de orele magice cand ma uitam la ceas (12.12, 01.01, 13.31 si tot asa), de caloriferul meu care se strica des, de Anna care strangea din ochi cand o machiam inainte sa iesim in Nua’s, de.. de.. de…
Dau mai departe Irinei, lui Mantzy, Silviei, Inozzei si lui Vlad.