Posted by: denisanica on: marţi februarie 26 2008
…pe blog cautand ieri pe Google urmatoarele:
| denisa | 5 |
| i think exams are necessary | 1 |
| am un test trebuie sa invat | 1 |
| i think exams give you a chance | 1 |
| erasmus scrisoare de intentie | 1 |
| burse erasmus | 1 |
| vreau sa stiu despre denisa | 1 |
| are exams necessary | 1 |
| profesorii mei | 1 |
| bursa erasmus | 1 |
Ce deduc eu din lista de mai sus? Pai in primul rand ca este o Denisă care se googaleste destul de mult (si io fac la fel de multe ori).
Apoi mai deduc ca ajung aici oameni care chiar cauta lucruri serioase, gen info despre Erasmus, chestii despre examene si mai ales chestii din alea mai abstracte asa, de genu’ “i think exams are necessary”. Ma buseste rasu’ cand ma gandesc la ce cauta ei si peste ce dau, ca tot veni vorba de crize de identitate.
De maine gata, ma fac serioasa si nu ma mai alint pe blog stil drama queen, nu mai pun dedicatii de pe YouTube cu melodii de taiat venele iubitilor mei reali, imaginari si de prin vise, nu mai aduc ode prietenilor, nu mai bat campii despre mancarurile mele preferate, nu mai analizez aiurea fiecare cuvant care ma face pe mine sa rad/plang/ma intreb chestii. Nu mai deversez aici diferite copilarii care-mi ocupa mintea, cand ea (mintea) ar trebui sa se ocupe, spre exemplu, de tema la Genuri de Opinie, si ma intorc la documentarea pentru articolul despre Kosovo catre trebuie predat in fix 6 ore, iar io n-am dormit mai bine de 5 ore de vineri, asa, si nici timp sa imi mai intind parul cu placa nu mai am pentru ca tocmai mi-am adus aminte ca-i promisesem decanului un ghid de supravietuire haois pentru viitorii studenti Erasmus de la FJSC care se duc la Bruxelles asa ca mine acum mai bine de juma’ de an, si nu mi-i mai inchipui speriati si entuziasti asa cum eram si eu si gata!, nu ma mai apuca nostalgii aproape materne cu gandul ca sfatu’ meu despre “baiser” (o sa il gasiti in ghidu’ cu pricina, cand apare) o sa ii scoata din vreo situatie penibila asemanatoare cu cea prin care am trecut eu cand m-am facut de cacao si am sugerat ca in camera respectiva, de la chefu’ ala stil American Pie, lumea toata se f…e, fara sa imi dau seama ce enormitate scot pe gura si fara sa inteleg de ce rad toti ca prostii, nu ma mai apuc sa postez la categoria Coração si nici s-o neglijez p’aia cu “presa”, ca doar sunt studenta la jurnalism, ce naiba, ma ocup numai de prostii in loc sa fac io o analiza frumoasa a ce s-a mai scris prin presa internationala despre treaba asta cu Kosovo, ca tot am maine (in 6 ore) de predat articol si io nici nu pricep fenomenu’ in sine, d’apoi sa ma apuc sa emit si vreo opinie pe care, culmea, proful ala chiar imi cere s-o si argumentez, adica sa demonstrez ca gandesc si ca-s informata, ca asta se cere la FJSC, ca de la FJSC ies oameni pregatiti si jur ca eu chiar sunt de acord, doar am vazut sistemul belgian de invatamant si n-am priceput o iota din el, desi p’aici tot ziceam c-am inteles eu cum sta treaba, da’ tot am impresia ca la noi e mai bine, ca asa e mereu, pana si cu mancarea, tot acasa e mai buna…. Of.
Se discuta...